16. Dar odată, pe cînd ne duceam la rugăciune, ne-a întîmpinat o slujnică, care avea duh pitonicesc și care aducea mult cîștig stăpînilor ei, ghicind.
17. Aceasta, ținîndu-se după Pavel și după noi, striga, zicînd: Acești oameni sînt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt, care vă vestesc vouă calea mîntuirii.
18. Și aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel mîniindu-se și întorcîndu-se, a zis duhului: În numele lui Iisus Hristos îți poruncesc să ieși din ea. Și în acel ceas a ieșit.
19. Și stăpînii ei, văzînd că s-a dus nădejdea cîștigului lor, au pus mîna pe Pavel și pe Sila și i-au dus în piață înaintea dregătorilor.
20. Și ducîndu-i la judecători, au zis: Acești oameni, care sînt iudei, tulbură cetatea noastră.
21. Și vestesc obiceiuri care nouă nu ne este îngăduit să le primim, nici să le facem, fiindcă sîntem romani.
22. Și s-a sculat și mulțimea împotriva lor. Și judecătorii, rupîndu-le hainele, au poruncit să-i bată cu vergi.
23. Și, după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță, poruncind temnicerului să-i păzească cu grijă.
24. Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a băgat în fundul temniței și le-a strîns picioarele în butuci;
25. Iar la miezul nopții, Pavel și Sila, rugîndu-se, lăudau pe Dumnezeu în cîntări, iar cei ce erau în temniță îi ascultau.
26. Și deodată s-a făcut cutremur mare, încît s-au zguduit temeliile temniței și îndată s-au deschis toate ușile și legăturile tuturor s-au dezlegat.
27. Și deșteptîndu-se temnicerul și văzînd deschise ușile temniței, scoțînd sabia, voia să se omoare, socotind că cei închiși au fugit.
28. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicînd: Să nu-ți faci nici un rău, că toți sîntem aici.
29. Iar el, cerînd lumină, s-a repezit înăuntru și, tremurînd de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel și a lui Sila;
30. Și scoțîndu-i afară (după ce pe ceilalți i-a zăvorît la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mîntuiesc?
31. Iar ei au zis: Crede în Domnul Iisus și te vei mîntui tu și casa ta.
32. Și i-au grăit lui cuvîntul lui Dumnezeu și tuturor celor din casa lui.
33. Și el, luîndu-i la sine, în acel ceas al nopții, a spălat rănile lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată.
34. Și ducîndu-i în casă, a pus masa și s-a veselit cu toată casa, crezînd în Dumnezeu.
