23. De aceea, asemanatu-s-a imparatia cerurilor omului imparat care a voit sa se socoteasca cu slugile sale.
24. Si, incepind sa se socoteasca cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanti.
25. Dar neavind el cu ce sa plateasca, stapinul sau a poruncit sa fie vindut el si femeia si copii si pe toate cite le are, ca sa se plateasca.
26. Deci, cazindu-i in genunchi, sluga aceea i se inchina, zicind: Doamne, ingaduieste-ma si-ti voi plati tie tot.
27. Iar stapinul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul si i-a iertat si datoria.
28. Dar, iesind, sluga aceea a gasit pe unul dintre cei ce slujeau cu el si care-i datora o suta de dinari. Si punind mina pe el, il sugruma zicind: Plateste-mi ce esti dator.
29. Deci, cazind cel ce era sluga ca si el, il ruga zicind: Ingaduieste-ma si iti voi plati.
30. Iar el nu voia, ci, mergind, l-a aruncat in inchisoare, pina ce va plati datoria.
31. Iar celelalte slugi, vazind deci cele petrecute, s-au intristat foarte si, venind, au spus stapinului toate cele intimplate.
32. Atunci, chemindu-l stapinul sau ii zise: Sluga vicleana, toata datoria aceea ti-am iertat-o, fiindca m-ai rugat.
33. Nu se cadea, oare, ca si tu sa ai mila de cel impreuna sluga cu tine, precum si eu am avut mila de tine?
34. Si miniindu-se stapinul lui, l-a dat pe mina chinuitorilor, pina ce-i va plati toata datoria.
35. Tot asa si Tatal Meu cel ceresc va va face voua, daca nu veti ierta - fiecare fratelui sau - din inimile voastre.
