22. Și îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie și să treacă înaintea Lui, pe țărmul celălalt, pînă ce El va da drumul mulțimilor.
23. Iar dînd drumul mulțimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage singur. Și, făcîndu-se seară, era singur acolo.
24. Iar corabia era acum la multe stadii departe de pămînt, fiind învăluită de valuri, căci vîntul era împotrivă.
25. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblînd pe mare.
26. Văzîndu-L umblînd pe mare, ucenicii s-au înspăimîntat, zicînd că e nălucă și de frică au strigat.
27. Dar El le-a vorbit îndată, zicîndu-le: Îndrăzniți, Eu sînt; nu vă temeți!
28. Iar Petru, răspunzînd, a zis: Doamne, dacă ești Tu, poruncește să vin la Tine pe apă.
29. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborîndu-se din corabie, a mers pe apă și a venit către Iisus.
30. Dar văzînd vîntul, s-a temut și, începînd să se scufunde, a strigat, zicînd: Doamne, scapă-mă!
31. Iar Iisus, întinzînd îndată mîna, l-a apucat și a zis: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32. Și suindu-se ei în corabie, s-a potolit vîntul.
33. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicînd: Cu adevărat Tu ești Fiul lui Dumnezeu.
34. Și, trecînd dincolo, au venit în pămîntul Ghenizaretului.
